Privesc in urma si simt atentia ochilor verzi,bantuindu`ma la nesfarsit,aducand zambetul sincer ce`mi incalzeste inima.In 
ziua de azi cand ne gandim la<el>sau la<ea>,il catalogam in functie de preferintele noastre,facand din iubire,din speranta de a gasi implinirea,un esantion pentru perfectiune.Dar ce cautam de fapt, nu are critici,nu are caracteristici,are doar cheia spre drumul unui cuplu fericit.
E un unic zambet ce te face si pe tine sa zambesti,e o unica atingere ce te rupe de lume,e o singura persoana in ai carei ochi iti doresti sa te regasesti.Stii senzatia,pe care o ai cand te invarti si ametesti pana cazi dezorientat,dar fericit si te simti mai bine,caci gandurile ti`au fugit si totusi stii ca inima`ti e vegheata de ochii sai-mereu cu tine.Visez la momente in care ma simt pierduta,iar el apare din nicaieri si ma strange puternic in brate,inlaturandu`mi problemele ce ma apasa si protejandu`ma nelimitat.Stiti cazurile des intalnire,in care oamenii spun ca daca iubesti pe cineva cu adevarat o sa`ti doresti sa fie fericit,cu tine,fara tine si ca o sa`l sprijini cat poti de mult.Nu credeam in asa ceva,daca era vorba de un baiat,il vroiam pt mine,daca era vorba de un prieten,ma ofticam cand il instrainam.Dar timpul trece si omul se schimba si vede lucrurile altfel,simplificate si atat de complicate uneori in putinul lor.Ce m`as face fara acei”green eyes” ce au rapit o parte din mine?sa nu fie cu mine,sa nu`i pot vedea,ma descurc,dar sa`i stiu tristi,bolnavi sau inchisi pt totdeauna n`as putea suporta,ar rupe din mine tot sufletul lasand o nebunie straina ce resimte durerea clipa de clipa.
